Porțiunea din Tora: Vayeira (Și El S-a arătat)

Porțiunea din Tora: Vayeira (Și El S-a arătat)
Citire din Tora: Geneza 18:1-22:24
Citire din cărțile profetice: 2 Regi 4:1-37
„Dumnezeu ne va satisface toate nevoile”
În lectura profetică din această săptămână, aflăm că Dumnezeu nu numai că ne oferă ceea ce avem nevoie pentru a-I rămâne credincioși, ci ne satisface și nevoile fizice și emoționale. În Haftarah (lectura profetică), există două povestiri care se concentrează asupra a două familii. În prima, soțul moare și lasă familia îndatorată. Dumnezeu satisface nevoile acestei familii printr-o minune unică. În studierea Scripturii, nu doar miracolul este important, ci și modul în care acesta s-a produs. Prin urmare, nu este important doar faptul că Dumnezeu a satisfăcut în mod miraculos nevoia acestei familii, ci există o revelație în modul în care Dumnezeu a satisfăcut-o. Elisei a fost folosit de Dumnezeu pentru a săvârși miracolul în favoarea familiei. Observați că creditorului nu i s-a cerut niciodată pur și simplu să ierte datoria, ci Dumnezeu a asigurat ceea ce era necesar pentru a îndeplini obligația. Cu alte cuvinte, nu-I cereți lui Dumnezeu o cale de ieșire, ci o soluție la problemele voastre care să vă îndeplinească obligațiile, în loc să-L implorați să renunțe la această obligație. Una menține o mărturie pozitivă; cealaltă dăunează acestei mărturii. Elisei a întrebat-o pe femeie: „Ce ai în casă?” 2 Regi 4:2. Cu alte cuvinte, Dumnezeu a folosit ceea ce avea femeia pentru a satisface nevoia. Ce ne revelează acest lucru? Adesea, soluția se află chiar în fața noastră. Observați că miracolul nu s-a produs fără ca familia să depună efort. Dumnezeu preferă mult să lucreze împreună cu noi pentru a găsi soluția, mai degrabă decât să ne lase să stăm cu mâinile în sân. Cu alte cuvinte, Dumnezeu nu binecuvântează lenea. Dacă citiți cu atenție această relatare, veți observa că suma de bani oferită familiei a fost direct proporțională cu munca pe care au depus-o. În a doua relatare, Elisei le dăruiește în mod miraculos un copil unui cuplu fără copii. Mama și tatăl s-au bucurat de fiul lor mulți ani, până când acesta a murit brusc. În loc să fie copleșită și paralizată de durere, femeia L-a căutat pe Dumnezeu în acest moment de nevoie emoțională. Ea a plecat de acasă pentru a-l găsi pe Elisei. Pe măsură ce se apropia de casa lui Elisei, omul lui Dumnezeu a zărit-o de departe. El a întrebat despre starea ei prin intermediul slujitorului său, întrebând: „E totul bine cu tine?” În ciuda pierderii singurului ei fiu, ea a răspuns: „Totul este bine.” Cuvântul tradus prin „bine” este cuvântul ebraic „Shalom”. Răspunsul ei arată că nu trebuie să permitem ca greutățile fizice să ne împiedice relația cu Dumnezeu. Ele pot fi chiar mijloacele pe care Dumnezeu dorește să le folosească pentru a ne adânci relația cu El. În cele din urmă, fiul a fost înviat din morți, iar familia s-a reunit. Evident, acesta a fost un adevărat miracol. Din păcate, astăzi părinții își pierd un copil și nu-l văd înviat. Totuși, pentru familia credincioasă, este doar o chestiune de timp. Cred că cuvintele regelui David, atunci când și-a pierdut unul dintre fii, sunt extrem de relevante. David a spus: „Pot să-mi aduc fiul înapoi? Eu mă voi duce la el, dar el nu se va întoarce la mine.”
2 Samuel 12:23. Evident, acest verset este o mărturie a credinței lui David în învierea morților în zilele de pe urmă și în marea reîntâlnire care va avea loc în Împărăția lui Dumnezeu.
Omul de credință știe că nu este o chestiune de „dacă” Dumnezeu îmi va satisface nevoile, ci doar o chestiune de „când” o va face.